2 poeme
Colectia: Poezii de Dragoste
//: un moment de t?cere ://
s? p?str?m un moment de t?cere pentru toate vie?ile pe care le-am fi putut avea
dar le-am ucis ca s-o avem pe asta.
am ucis atī?ia oameni s? fim noi īn?ine. ?i
suntem atīt de satisf?cu?i c? nu mai vrem nimic
de la noi. ?i nu ne dator?m nimic doar satisfac?ii m?runte.
s? p?str?m un moment de t?cere pentru to?i cei care-au crezut īn moarte
?i-au urmat-o.
s? p?str?m un moment de t?cere pentru pīine ?i porumbei.
īn dreptul ferestrei mele cerul pare mai mic.
mai mic decīt īn dreptul ferestrelor tale.
?i eu ar?t mai singur īn dreptul t?u. undeva exist? mult? dragoste
dar noi nu-i suntem datori cu nimic.
s? p?str?m deci un moment de t?cere pentru to?i cei care-au crezut īn dragoste
?i au sfīr?it dincolo de ea.
//: ultima ninsoare ://
mīna mea īntins? peste ora? apoi trecut? prin p?r
de parc? ar opri o mie de īntreb?ri
unde sunt aceia care au luptat
unde sunt aceia care ne-au iubit
unde e?ti tu acum
cīnd ninge dintr-o dat? cu īntuneric ?i moartea-i ca un costum
de fugit de acas?
iar pe str?zile goale prin fa?a magazinelor īnchise
doar un cīine murdar īn c?utare
de hran?
unde sunt acele lucruri care ne f?ceau s? ne ?inem
de mīn? acele īmbr??i??ri
īn doze mortale
?i īn aer doar zgomotul mī?elor pe acoperi?uri īn timp ce noi
a?teptam fulguirea
īntin?i pe spate s? ne ning? īn gur?
vorbind din cīnd īn cīnd despre distan?ele imense
dintre stele sau dintre oameni
despre risipa asta nejustificat? de spa?iu
?i sim?ind ceva īntre noi
un fel de continuitate
?i a?a izola?i īn pustiul ora?ului
aruncīnd īmpreun? pietre īntr-o fīntīn? īnfinit?
acolo unde urletul nu ajunge la nimeni doar m?soar? pielea
timpului ?i se īntoarce la sine ca un trotuar moebius
pe care pietonii īl str?bat mai īntīi pe o fa?? apoi pe cealalt?
ne īmp?r?im lini?tea ?i singur?tatea cu zgomotul p?rului
cīnd albe?te
?i ne s?rut?m mult ?i ap?sat
ostentativ ca ?i cum am str?bate īntr-o secund? toate distan?ele
ce-i separ? pe oameni
sau ca atunci cīnd c?l?tore?ti zile īntregi prin tine īnsu?i
?i nu īntīlne?ti pe nimeni s?-i ceri o gur?
de ap? ?i e suficient de lini?te
ca o inim? s?-?i sparg? timpanul
?i dintr-o dat? apari tu de parc? abia atunci te v?d
pentru prima oar? ī?i ating cerul
gurii apoi doar ne ?inem respira?ia
mai multe clipe ca ni?te centrale oprite
pīn? se r?ce?te aerul ?i ne cuprinde
trist lini?te cīt potopul
dup? care ne eliber?m pl?mīnii
cu disperarea cu care faci respira?ie gur? la gur?
unei pisici c?zute de la ultimul etaj
?i ritmul ne atinge piepturile ?i distan?ele nu mai au sens
decīt īn pove?ti sau īn filme
celulele se topesc īn tine ?i este
c?ldur?
acolo īn z?pada mai alb? decīt o rochie de mireas?
unde-am f?cut dragoste
?i ne-am hot?rīt s? strīngem roua oamenilor
īn dimine?ile de var?
cu mīna trecut? prin p?r apoi īntins? peste ora?
pres?rīnd mii de īntreb?ri ca o ultim? nisoare ce acoper?
pe to?i cei care-au luptat pentru noi
pe cei care ne-au iubit
pe tine
pe mine
a?a consum aerul de deasupra ora?ului ?i m? transform
īntr-un mecanism de īnz?pezire
lovindu-m? trist cu pumnul īn piept
ca un puls
Trimite si tu o poezie de dragoste! Trebuie sa iti creezi un cont pe site-ul oficial de Poezie Romania si textele tale incadrate ca "poezii de dragoste" vor aparea pe acest site.