Pe coloana albastra sunt prezentate cele mai recente poezii de dragoste ale acestui autor.
Claudiu Tosa - Poezii de Dragoste
Cel mai recent text semnat Claudiu Tosa
mistral
Portretul
se a?ezase de câteva zile pe cugetul lui Ivan Ivanovici
o pâcl? ap?s?toare care-l ?inea pe loc
din toate treburile gospod?riei.
st?tea cât era ziua de lung? în fotoliu
holbându-se la portretul tat?lui s?u
atârnat deasupra u?ii
f?r? s? scoat? o vorb?
în timp
ce copiii si so?ia sa
treceau dintr-o camer? într-alta
gr?bi?i, f?r? s? îl mai ia în seam?.
dar nici el
nu prea le mai d?dea aten?ie
fixat fiind
pe imaginea tat?lui s?u c?reia de la o vreme
începuse s?-i creasc? barba afar? din tablou,
atârnând
peste tocul u?ii
asemenea unei perdele de mu?te
pe care ceilal?i nu p?reau s? o vad?.
pân? într-o zi
când barba se f?cu atât de deas?
încât nimeni nu mai putu s? intre
în camer?.
Ivan Ivanovici r?m?sese singur
cu portretul tat?lui s?u atârnat în perete
a c?rui barb? nu se mai oprea din crescut
cuprinzând încet recamierul, fereastra ?i scaunele
înf??urându-se în cele din urm?
?i în jurul s?u,
acesta adormind
în îmbr??i?area ei cald?
cu gândul
c? atunci când va veni vremea
tat?l s?u va coborî din tablou
s?-l trezeasc? s?rutându-l pe frunte.
luft
m? proptesc
în propriul meu genunchi
?i m? îndoi
spunând frunzelor
iat?
?i eu pot ce pute?i voi.
m? rup
?i m? privesc la loc crescând din tine
spunând copacilor
iat?
?i eu pot ce pute?i voi
apoi m? azvârl
în cel mai îndep?rtat cui al depresiei
zicând zmeilor
din Prâslea cel voinic ?i merele de aur
?i buzduganelor lor
iat?
eu pot arunca mult mai departe
iar ei îmi zâmbesc
?i tac
t?cerea lor devenind sear?
?i cuvintele mele stele
în ploaia m?runt? de meteori?i
care str?bate cerul
la al c?rui cap?t
cineva a l?sat luna asemenea unui pahar
lipit de cer
de care dac? ajung s?-mi lipesc urechea
?tiu sigur
c? o s? te aud
vorbind cu sor?-ta în camera de al?turi despre mine
în timp ce-?i faci parul.
Juan
Juan Ignacio Veneno de Arańa
se reîncarnase într-un fir de praf
c?ruia într-o bun? zi
o fat? frumoas? cu ochi verzi i-a distrus
iremediabil confortul hot?rându-se
s? aeriseasc? podul casei.
s? nu m? cheme pe mine Juan Ignacio Veneno de Arańa
dac? aici nu ?i-a b?gat diavolul coada
î?i spuse acesta
în timp ce curentul dintre dou? camere
îl scuip? afar? pe fereastr?
l?sându-l s? pluteasc? la voia întâmpl?rii
deasupra tufelor babane de liliac
mângâind conturul cire?ilor cop?i
în lumina soarelui galician
care se preg?tea s? apun?
str?b?tându-i m?runtaiele.
dar dac? eu sunt forma irefutabil?
a cruntului adev?r ce st? la baza existen?ei mele
monolitice
?i dac? nu am tr?it înc? suficient
pentru a în?elege ceea ce mi se pare
de neîn?eles
m? întreb atunci dac? nu cumva ne e predestinat
s? urm?m suferin?ei noastre prin dezn?d?jduire
a?a cum semnele pa?ilor în nisip
sunt urmate de singur?tate
se gândea el
privind ochii închi?i ai ciob?nescului german
pe al c?rui bot aterizase.
de bun? seam? c? pân? ?i potaia asta
are o existen?? mai fericit? decât a mea.
diavolul îns?
avea planuri mari cu Juan Ignacio
dup? cum el însu?i b?nuise:
câinele deschise ochii, str?nut?
proiectându-l pe Juan drept pe fundul
tipei din fa?? care lua loc pe un scaun de buc?t?rie
storco?indu-l, nu înainte ca acesta
s? trag? câteva sudalme dumnezeie?ti.
moment în care se trezi
ascuns, în spatele unei draperii ro?ii,
?inând în mân? un revolver îndreptat
spre patul în care un necunoscut
îi lua so?ia pe la spate
sub lumina pal? a unui felinar.
într-o clip?
Juan ?tiu cine este ?i ce caut? acolo
rememorând întreaga sa existen?? pres?rat?
cu b?t?ile crunte încasate de la taic?-s?u, lacrimile mamei ?i neputin?a ei,
locurile copil?riei ?i începutul adolescen?ei, prima gagic?,
mirosul m?rii, primul volum de Borges,
gustul tartelor Santiago ?i apusurile de var?
apoi ap?s? pe tr?gaci
zburându-?i creierii ?i c?zând în cur cu mâinile întinse
pe lâng? marginile draperiei.
feri?i-v? de casa aceea,
le spuse într-o zi ghidul
unui grup de pensionari veni?i s? viziteze Santiago de Compostela,
acolo diavolul ?i-a b?gat coada.
un adolescent nebun încercând într-o noapte s?-?i omoare p?rin?ii
a sfâr?it prin a se împu?ca în cap.
?i într-adev?r
diavolul p?rea c? se aciuase în casa aceea p?r?sit?
mul?i fiind de p?rere c? sufletul întunecat al lui Juan Ignacio Veneno de Arańa
bântuia serile acele locuri
îndoind iarba înalt? a dealurilor sub palmele sale tremurânde
c? usca sem?n?turile, seca apa din fântâni, orbea pisicile negre
?i ?uiera la miezul nop?ii pe la ferestre
ademenind b?rba?ii casei afar? pentru a le face felul
oamenii neb?nuind îns?
c? potrivit regulilor astrologice Juan
nu î?i rezolvase karma, retrogradând cu 3 zodii,
fiind deja demult reîncarnat de c?tre Nodul Nord
pe post de ghilotin? la curtea unuia din regii Fran?ei.
inscrip?ie
în spatele acestui text e un om.
în spatele omului e un suflet
în spatele c?ruia
Dumnezeu st?
cu o g?leata de var
într-o mân? ?i o bidinea în cealalt?
încercând s? ob?in? albul perfect
pentru a putea bate apoi un cui
în care s? se atârne pe sine
victorios
ca un tablou de Rembrandt.
lucru care nu mai apuc? s? se petreac?
cuiul rico?ându-i în frunte
iar în el atârnându-se repede
sufletul omului din spatele acestui text
ca un cap de cerb impaiat
cu ochii scosi.
centric
câinele de peste drum nu are inim?.
în?untrul s?u pulseaz? sediul Romtelecom
cu angaja?i ?i covrig?ria de la parterul blocului
de vis-a-vis.
dup?-amiaza sufl? în el
ca într-o p?p?die
împr??tiindu-l
în apartamente de la fereastra c?rora
se prive?te stând în fa?a zebrelor verticale
scuturate de b?taia vântului.
câinele de peste drum nu are m?runtaie.
în el se înghesuie
m?celaria, sta?ia de autobuz, frizeria
?i anticariatul
f?cându-l s? verse pe gur?
luna cu tot cu stele la venirea serii
când gra?ios
o mân? nev?zut? atârn? în cârlige
trec?torii de linia orizontului
iar obeliscuri de cea??
str?pung genunchii v?zduhului.
dac? ar fi strigat
toate lucrurile s-ar întoarce
s? r?spund? pentru el
p?r?sindu-?i locul
l?sându-l singur
sub cerul întret?iat de meteori?i.
de aceea el nu are nume
de team?
c? ar putea fi recunoscut în oricine
?i condamnat la uitare în numele oricui.
câinele de peste drum nu are nici m?car purici.
sunt doar mâinile mic?orate ale copiilor
care l-au mângaiat demult
decise s?-l p?zeasc? pân? la moarte.
cu toate astea
câinele de peste drum nu are inim?.
?i nimeni nu pare
s? în?eleag? asta.
nici m?car el
care
începând s? se îndoiasc? de propria existen??
dispare în fumul gros
al primei tobe puturoase de ma?in?
care str?bate bulevardul.
dragostea
pentru c? ni s-a p?rut
am hot?rât c? de fapt este.
?i pentru c? era
hot?râsem c?
se întâmplase demult
purtându-ne de parc? nu mai exist? niciun dubiu
legat de ceea ce ini?ial ni se p?ruse.
de?i în realitate nu se petrecuse nimic.
dar nici de asta nu mai eram siguri.
a?a c? am luat p?rutul, hot?râtul, existatul ?i petrecutul
le-am desf?cut ca pe cârlige
?i am prins în ele
de la un cap?t la altul p?tura groas? a lini?tii.
în timp ce a?tept?m s? se usuce
st?m unul în fa?a celuilalt cu mâinile întinse
ca doi stâlpi
de usc?tor
întret?ia?i de sârme
privindu-se prin câteva pete de rugin?.
Limanu
spui Limanu ?i te gânde?ti
la mizeria aia de port
c?ruia i-au tot f?cut reclam? la televizor
de parc?
Limanu
e un cui ?i portul ?la un tablou ag??at în el
iar în spatele s?u
oamenii, casele, uli?a, ra?ele, curcanii
porcii ?i be?ivii cl?tina?i
nu-s decât ni?te por?iuni
de perete cu varul zgâriat
ce trebuiesc acoperite.
valea din spatele fostului c?min cultural
din care credeam c? începe curcubeul
atunci când eram mic
salcâmii din sta?ia lui pai?pe
din care-mi f?cea bunic?-mea gogo?i
drumul închis spre gr?niceri
pe care s-a r?sturnat tat?l lui Florin
cu tractorul ?i-a murit
nu mai au loc
de portul ?la
cu care au venit
tonele de cabluri pe stâlpi
?i vilele cu tot atâtea etaje
câ?i neuroni au în cap
?ia de ?i le-au construit.
te ui?i pe google images
?i tot ce vezi sunt
poze cu portul
ba chiar ?i o camer? live
care bate spre el
vitele care liniaz?-n mers satul
ca pe o palm? venind de la p?scut
c?ciulile groase ?i inalte
ale b?trânilor din al c?ror vârf
apune ?i r?sare soarele
gâ?tele încolonate, cuiburile
de berze din vârful stâlpilor
?i copiii care incing miu?e
nu mai exist?.
numai portul ?la împu?it
?i câteodat? cimitirul.
Helen
urcam la deal pe strada cu sens unic a cimitirului evreiesc
având c??tile în urechi
când la pauza dintre melodii aud
din stânga
am s? pun to?i turcii din Chorweiler
pe tine român împu?it.
cu o coad? lung? de ma?ini claxonând în spatele ei
Helen rula pe strada cu sens unic
lent
cu geamul l?sat
cine ?tie de când
la pas cu mine
?inând într-o mân? volanul
?i-n cealalt? o sticl? de rom negru pe jum?tate goal?.
a fost o gre?eal? s-o înv??
s? înjure în române?te, m? gândeam
f?r? s-o privesc
mergând mai departe.
?i când a ajuns la partea cu mor?ii
i-am deschis portiera, am tras frâna de mân?
?i-am intrat peste ea împingând-o pe locul din dreapta.
în drum spre cas?
o dat? cu soarele care apunea
?i ploaia g?urind asfaltul
ca pe o bucat? de ca?caval
Helen a terminat sticla de rom
adormind.
ce dracului a mai p??it
m-a întrebat colega ei de apartament
v?zând cum o duc pe um?r în dormitor.
a murit unchiul ei din Karlsruhe
?i s-a îmb?tat de sup?rare i-am zis.
apoi m-am dus
glon? în Kaufhof de unde am luat un tub de superglue
pe care i l-am golit în yalele portierelor
iar cheia de la ma?in? i-am aruncat-o-n primul gunoi.
dup? care 3 s?pt?mâni am dormit la un coleg de munc?.
nu
n-avea închidere centralizat?.
una
a încercat s? bage ap? fiart?
cu f?in? de porumb
la mixer
vrând s?-mi arate
cât de u?or
ar putea ie?i m?m?liga
alta
a crezut c?-n sticla cu bor?
e o?et ?i s-a apucat
s? ?tearg? cada cu el
înc? una
mi-a înlocuit iconi?a
din spatele candelei
cu o statuie miniaturala
a lui Buddha
iar ultima
mi-a v?rsat
în veceu ciorba
crezând c? zdren?ele de ou
sunt semn c? s-a stricat.
?i totu?i nu le-am v?zut înc? pe toate
în Germania
m? gândesc
privind pe fereastr? ploaia
în timp ce soneria u?ii se aude
urmat? de un strig?t de femeie:
mach die Tür auf, Arschloch
po?i în principiu s? faci cam orice
dar
s? nu te duci
în vreo bodeg? nem?easc? în Düsseldorf
?i s? comanzi Kölsch.
o s? ?i-o iei.
când ajungi prin magazine cere ce-?i trebuie direct
ca ?i cum e imposibil s? nu fie pe stoc.
nu întreba întâi dac? au,
altfel tuturor or s? li se par? c? vii
din fostul RDG.
vineri ?i s?mb?t? seara
s? nu domne?ti tipele care ?i se par
mai în vârst? decât tine,
mai ales dac?-s matole.
tutuie?te-le, zi du în loc de Sie
nu conteaz? ce te-au înv??at la cursul de integrare.
întreab? cine-i ?la de lâng? ele
dac?-s înso?ite
?i d? impresia c? te referi la el
ca la un accesoriu.
iar dac?
?i se pare uneori c? te faci de râs
nu da inapoi,
nem?oaicelor le place s? râd?
iar b?rba?ii n-au autoironie aici.
nu în ultimul rând nu te duce la curve,
te vor g?si ele singure.
respect? regulile astea
dac? locuie?ti în NRW.
altfel în noapte
pe imaginea lunii
se va pixela pe nesim?ite chipul Danei Budeanu
care te va urm?ri poltergheistic
f?cându-te necontenit f?t?l?u
pân? când te vei arunca în apele învolburate
ale Rhinului
în care chipul ei va continua s? se oglindeasc?
pân? când te vei înneca,
iar dac? e s? credem c? sufletul urc? la ceruri
tot nu vei sc?pa
având în vedere c? drumul t?u
va trece prin dreptul lunii
riscând pe deasupra s?-?i mai iei ?i-o bucat?.
9 Mai 2008
pune-?i centura, mi-a zis fane
cu o frac?iune de secund? înainte
ca imaginea s? se întunece.
cu gura plin? de sânge
?i o durere inimaginabil? de ficat
m-am ridicat de pe asfalt trecând
de tipul care se scuza necontenit
c? n-a v?zut stopul ?i m-am apropiat
de ma?ina f?cut? zob pentru a m? privi
în oglinda portierei.
?i-atunci am în?eles
c? singurul lucru pe care taic?-meu
fusese capabil s? mi-l ofere în via?a asta
se dusese dracu:
strung?rea?a.
l-a spital când am deschis ochii
virgil-cel-care-nu-v?zuse-stopul-?i-f?r?-3-din?i-în-fa??
era lâng? mine rugându-m? s? nu-i fac plângere penal?
?i s?-l iert.
l-am iertat mai târziu, în ziua aia
când am aflat c? ?ia 3 din?i eu i-i scosesem
înainte s? le?in ?i s? m? ia salvarea.
eram chit la capitolul ?sta, eu ?i virgil.
cu taic?-meu îns?
îmi stricasem definitiv rela?ia.
https://youtu.be/ikBg4BDgsso